IMAM AL GHAZALI (ALLAH SA FIE MULTUMIT DE EL!)
(1058-1111)
Unul dintre cei mai mari savanti si ganditori ai lumii islamice, numit “Hujjetu-l Islam” (Aparatorul Islamului), Imam Al Ghazali (ابو حامد محمد ابن محمد الغزالی or امام محمد غزالی Abū Ḥāmid Muḥammad ibn Muḥammad al-Ghazālī ) s-a nascut in anul 450 H. (1058) in orasul Gazal din judetul Tus din Iran. Adevaratul sau nume este Muhammed bin Muhammed bin Ahmed, fiind strigat cu numele Abu Hamid.
Imam Al Ghazali si-a inceput studiul prin studierea Jurisprudentei Islamice in locurile natale, in Tus. Dupa aceasta el a plecat in Giurgean si a primit lectii de la Imam Abu Nasr Ismaili, apoi intorcandu-se in Tus. Dupa trei ani petrecuti acasa, el pleaca sa studieze intr-unul dintre cele mai mari centre islamice de la acea vreme: Nisabur, unde are ocazia sa fie elevul unui mare savant: Imam-ul Haramein Abu-l Me'ali al Giuwayny. Aici el a aprofundat studiile: Usul-ul Hadis (Bazele Hadisului), Usul-ul Fiqh (Bazele Jurisprudentei), Kelam (Filosofie), Mantiq (logica), Drept islamic si stiintele comunicarii.
Dupa terminarea studiilor aici, el a plecat spre Bagdad la invitatia inaltului vizir selgiucid Nizam-ul Mulk. Aici exista o Curte a marilor savanti ai vremii, savanti care au recunoscut ca au ramas inmarmuriti de profunzimea cunostintelor lui Ghazali si de capacitatea lui uimitoare de a explica fiecare subiect. Adeptii sectelor ratacite de atunci erau neputinciosi in fata unui mare invatat asemeni lui Ghazali. Vizirul, cunoscand de acum nu numai nivelul si bagajul de cunostinte al lui Ghazali, dar si devotamentul sau in indeplinirea sarcinilor sale fata de islam, l-a numit rector al Universitatii Nizamiye. Ghazali s-a dovedit a fi devotat si in arta "dascalitului". Unii dintre cei mai cunoscuti elevi ai sai au fost: Abu Mansur Muhammed, Muhammed bin Es'ad at-Tusi, Abu Al Hasan al Belensi, Abu Abdullah Giumert al Huseini. Pe de alta parte, Ghazali a fost cunoscut si prin scrierile sale foarte valoroase. El a continuat sa predea la universitate timp de patru ani de zile. Dupa aceasta perioada, Imam al Ghazali s-a retras, lasand deoparte viata lumeasca. Dupa ce a fost in Higeaz, s-a oprit in Damasc, dar a trait putin timp si in Ierusalim si Alexandria. Ultimii ani din viata si-i i-a petrecut in orasul sau natal, dedicandu-si fiecare clipa adorarii lui Allah.
In a 14-a dimineata a lunii Giumade-l Awwal, dupa o noapte petrecuta in recitarea Coranului, pomenirea si adorarea lui Allah, a cerut celor de langa el kefen (giulgiu). A luat in mana giulgiul, l-a sarutat, si l-a pus pe fata si pe cap spunand: "O, Doamne, Stapan al meu! Porunca ta este deasupra capului meu!" (in sensul de a indeplini imediat acea porunca). Dupa aceasta a intrat in odaia lui si pentru ca ramasese in camera sa mai mult decat obisnuia, trei dintre ai lui au intrat in camera. L-au gasit pe Ghazali mort, infasurat in giulgiu, orientat spre Qible. El a fost inmormantat in orasul sau natal, Tus, langa renumitul poet Firdeusiy.
Allah sa fie multumit de el!
Imam al Ghazali este unul dintre acei savanti care si-au petrecut viata in adorarea lui Allah, cercetand si scriind. In scrierea sa "Mawdatu-l Ulum" putem afla ca numarul operelor sale este mai mare de o mie, ele axandu-se pe domenii precum: şeri'ah, Hadis, filosofie, jurisprudenta si multe altele. Cele mai cunoscute dintre aceste scrieri sunt urmatoarele:
Ihya'Ulumi-d Din,
Kimya'yi Sa'aadeh,
Gewahiru'l Qur'an,
Al Munqizu Minad Dalal,
Ilgeamu'l Awam an Ilm il Kelam,
Kitab-ul Iktisad fi-l Itikad,
Mizan-ul Amel,
Eyyuhe-l Weled,
Tehafatu-l felasife,
Rasuli-i Anwar,
Geami-ul Usuul,
Bustanu-l Aarifin,
Meşariq,
Mesabih,
Irşadu-s Sabirin,
Kitab-ul Quluub,
Geami'yi Tirmizi,
Geami'ul Ginan,
Bahgetu-l Anwar,
Waasiyyetu Abu Huraira.
Pentru ca foarte multe opere ale lui Ghazali au fost distruse in timpul invaziei mongole, nu avem in zilele noastre o lista completa a lor, lumea islamica simtind lipsa acelor scrieri de valoare pana astazi.
Dintre cele mai cunoscute carti ale Imamului Ghazali cred ca este fara indoiala "Ihya Ulumu-d Din" (in traducere "Invierea stiintelor religiei"), o carte foarte vasta, cuprinzatoare. Allah sa fie multumit de lucrarile alestui mare savant al islamului!
Imam al Ghazali este fara indoiala un mare savant al islamului din toate timpurile. Acest adevar nu este contestat de nimeni, insa unii savanti i-au adus critici pentru faptul ca el se predase in ultima parte a vietii lui intelegerii sufite. Unii savanti au considerat aceasta ca fiind o calitate aparte a lui. Desi multe din editiile existente azi ale cartii lui Gazali sunt doar selectii ori rezumate ale ei (rezumatul pe care il am eu are patru volume), desi s-a spus despre aceasta carte ca ar contine multe hadisuri slabe, orice carte scrisa ma apoi in materie de spiritualitate face trimitere la Ihya Ulum-ud Din, la cartea lui Gazali.
Fie ca Allah sa fie multumit de el si de munca sa!
